Instalatiile sale sunt colectii de obiecte si materiale crude, uitate sau abadonate, care si-au pierdut relevanta practica si imediata pentru portiuni de societate. Nimic nu este lasat la voia intamplarii; forma si materialitatea sunt la fel de importante ca si istoria continuta de obiectul in sine. Chiar daca la baza fiecarui obiect sta o actiune distructiva sau traumatica, structura finala este rezultatul unui gest pozitiv. Scaunele sale sunt asamblaje sculpturale facute pentru nimeni, chiar daca, aparent, ele asteapta sa fie folosite, iar identitatea lor consumata.
Procesul care sta la baza elaborarii instalatiilor devine opera de arta invizibila; fiecare fragment din lucrare ascunde un secret si este determinat de o ratiune filosofica.

Notiunea de muzeu nu are o relevanta institutionala pentru Teodor Graur; muzeele artistului saboteaza definitia muzeului, lasand posibilitatea reducerii discursului la o sintagma intalnita adesea la Sigmar Polke:
Aceasta arta este folositoare, alaturi de explicatia ca aceste muzee au fost folosite si atinse, iar radicalitatea lor este una subversiva. In momentul in care este expus, oricare dintre muzeele lui Teodor Graur vorbeste despre trecutul sau social, despre trecutul creativ din studioul artistului si despre existenta artificata din prezent, lasand viitorul deschis, si aproape imposibil de prevazut.

Plecand de la calitatile hedoniste ale anilor ’90, Teodor Graur s-a simtit obligat sa deschida discutii reale despre realitatile sale personale si artistice. Cine defineste coordonatele pentru identificarea unei institutii de arta –  istoria, geografia, arhitectura sau artistul? Este modernitatea un ideal? Mai avem nevoie de mirajul cubului alb? Cum ne raportam la ideea
muzeului istoric? Teodor Graur declara ca: nostalgia Primei Avangarzi ma impinge catre idealurile cubistilor, futuristilor, ale avangardei ruse, ale celor care s-au batut cu eroism pentru lucrul nou, impotriva spiritului si mentalitatilor traditionaliste. Aceasta este esenta modernismului pentru mine.

Galeria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal prezinta

TEODOR GRAUR – 3 X  Muzeul Totalitar, Modernist, Balcanian
14 februarie – 11 martie 2012
Vernisaj, marti, 14 februarie, orele 17.00
Str. Tribunei, nr. 6, Sibiu.
Orar: miercuri – duminica, 10.00 – 18.00

Teodor Graur (n. 1953, com. Pogaceaua, jud. Mures) a participat la Bienalele de la Venetia (1997, 2001), *Sao Paulo** *(1994) si Istanbul (1995). In 2002, a fost inclus in selectia lui Roger Connover, Eda Cufer si Peter Weibel pentru expozitia In Search of Balkania de la Neue Galerie din Graz, Austria; in 2003, Harald Szeemann il selecteaza in expozitia Blood &
Honey – Future’s In the Balkans (Sammlung Essl, Viena, Austria, 2003), pentru ca in 2010, Judit Angel sa il includa in expozitia When History Comes Knocking: Romanian Art from the ’80s and ’90s in Close Up care a avut loc la Galeria Plan B din Berlin, Germania. In 2010, Teodor Graur a lucrat cu Erwin Kessler la proiectul Remodern, prezentat la Galeria Curtea Veche din Bucuresti, iar in 2011, la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti, artistul realizeaza expozitia Balcanian XXI.

IZOMORPHISM
Sorin Oncu

Curatoare: Olivia Nitis
Coordonator Atelier 030202: Mihai Zgondoiu

Vernisaj: luni 13 februarie 2012, ora 19.00, ATELIER 030202 (Sala Nou? TC), str. Sfanta Vineri nr. 11, Bucuresti www.atelier030202.blogspot.com

ENGLISH-

“In Romanian art practice gay culture doesn’t have a history. The representation of masculine nudity, for instance, considered taboo before 1989, as nudity in general, interested a few Romanian artists after the revolution, but only as an
exploration of the forbidden subject.  Gay artists seem not to exist. It might be a matter of fear of expression in the public sphere. Nonetheless, one artist, Sorin Oncu brings forth a possibility, a field of open debate on what is legal, human and democratic. He uses simple and ordinary iconographic elements of every day reality in ironic connections. The old and the new, the tradition and the modern perspectives, the bold and the beautiful, the kitsch and its opposing features, the
mechanical approach of ideas, these are all analyzed by Sorin Oncu, by trying to understand how the shape of things still affects their content in collective conscience. Isomorphism is a project about looking at otherness and about the constant possibility of each of us being the other in the contemporary social dynamics. This is a project about defining the norm, an invitation to intelligent and ironic meditation and to accepting the other not as opposed to you, but more as the possibility of you.” Olivia Nitis

“(S)Experiente” este primul spectacol al companiei de teatru Colour Theatre Company si in acelasi timp debutul tanarului actor Horia Andrei Butnaru ca dramaturg. Regia spectacolului este semnata de Anca Maria Colteanu. Din distributie fac parte actorii: Gina Alina Patilea, Andreea-Roxana Filip si Horia Andrei Butnaru.

“Brici jucata, cu pretentia idealista de-a aduce ceva nou, si cu infime costuri de productie pe care avantul actorilor, sustinut cap-coada, le mascheaza cu 95% succes. Pe de alta parte, este un pas infipt cu dreptul care merita tam-tam-ul mediatic, ca si un public umblat prin zona underground-ului teatral bucurestean. Structurat in capitole prezentate de-o “extraterestra” (Roxana), materialul este produsul unei minti tinere si destupate iar desfasurarea piesei sta sub semnul unei maini regizorale vizibil experimentate.” [Ioanina Pavel – Raluk.ro]

“(S)Experiente” – un spectacol semnat de Anca Maria Colteanu

“(S)Experiente” – miercuri 15 februarie – ora 20:00

Intrare: Donatie la finalul piesei

Prometheus Club -  Piata Natiunile Unite 3-5, bloc B2, sector 4, Bucuresti
(laterala blocului turn, langa Biserica Sfantul Spiridon Vechi – Clinica Nadia Comaneci)

Rezervari la telefon: 021-33 666 38; 021-33 666 78 / de luni pana vineri intre orele 10:00 – 19:00,

0747.987.108 de luni pana duminica intre orele 10:00 – 19:00
on-line la colourtheatrecompany@yahoo.com

Cele 50 de filme sunt impartite in 8 sectiuni: Sectia Revolutii Online, Sectia Politica, Sectia Munca si Rasplata, Sectia Minori si Batrani, Sectia Probleme de Familie, Sectia Pasapoarte, Sectia Penala, Sectia Activisti si Indignati. Filmele vor fi proiectate la patru cinematografe din centrul Bucurestiului – Cinemateca Eforie, Cinemateca Union, Cinema Corso si – locul dedicat proiectiilor speciale din fiecare zi de festival – Noul Cinematograf al Regizorului Roman, din cadrul Muzeului Taranului Roman. Deschiderea oficiala a festivalului va avea loc pe 13 martie la Cinema Scala.

Programul editiei a 5-a vorbeste, in primul rand, despre schimbarile exceptionale la care am asistat in ultimul an: despre o generatie de tineri capabila sa miste lucrurile, despre Primavara Araba, despre tensiunile mai mult sau mai putin explozive din Iran, din Rusia si din Cuba sau despre turbulentele anti-globaliste din vestul Europei. 

Pe langa marile teme politice, dedicate puterii si dreptatii, festivalul de anul acesta vorbeste prin filmele sale si despre cei mai slabi si nedreptatiti dintre noi. Copiii si batranii sunt victime sigure in multe colturi ale lumii. La fel si refugiatii. Tocmai din acest motiv, o parte din filmele editiei a 5-a spala in public traume, exhiba conflicte ascunse, ne fac sa radem sau sa plangem in fata spectacolului cresterii si descresterii oamenilor.

In afara proiectiilor, vor fi organizate pe toata perioada festivalului expozitii de fotografie, actiuni si dezbateri la care vor participa regizori, producatori si disidenti reputati din toat? lumea. Alaturi de ei, speram sa aducem publicul roman mai aproape de miezul schimbarilor mondiale si sa il ajutam sa-si formeze o parere.

Imaginea festivalului in 2012 incearca sa reflecte perioada in care ne aflam – cruda, agitata, nelinistitoare. Afisul de anul acesta este o reverenta facuta regizorului Luis Bunuel si gestului suprarealist din filmul sau, “Cainele Andaluz”: mana care taie ochiul. Imaginea doare, ne tulbura, dar lasa o urma adanca.  Asa sunt si filmele One World Romania, ajuns la editia a 5-a.

ONLINE: www.oneworld.ro | www.facebook.com/one.world.romania

ORGANIZATORI: Asociatia One World Romania & Centrul Ceh Bucuresti

PARTENER PRINCIPAL: Programul Statului de Drept Europa de Sud Est al Fundatiei Konrad-Adenauer-Stiftung

CU SPRIJINUL: Centrului National al Cinematografiei

SUSTINUT DE: Pilsner Urquell, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Institutul Cultural Roman, Campania Respectului (Campania AVON impotriva violentei domestice)

LOCATII: Cinema Eforie, Cinema Union, Cinema Corso, Noul Cinematograf al Regizorului Roman, Orange Concept Store

One World Romania a fost in 2011 unul dintre cele 3 proiecte castigatoare ale premiului Council of Europe Cultural Events label 2011 (CECEL 2011). Acesta este acordat în fiecare an de secretarul general al Consililui Europei unui numar restrans de evenimente culturale inovatoare, care transmit mesaje puternice referitoare la subiecte relevante pentru Consiliul Europei si la aspecte critice pentru societatea europeana.

“Legea oceanului spune ca pestele cel mare il inghite pe cel mic. In oceanul afacerilor, aceasta se traduce printr-un mediu dificil si imprevizibil. Daca nu esti atent poti fi luat oricand de val si scufundat. Daca ai succes, esti ca un vas care taie triumfator valurile oceanului.”

Katharina Copony, regizoarea filmului, s-a nascut in 1972 la Graz, in Austria. A studiat artele la Viena. Filmul ei precedent, “Il Palazzo”, a castigat in 2006 trofeul Arte pentru cel mai bun documentar german.

Documentarul regizat de Katharina Copony, “Oceanul Mare”, va fi difuzat joi 9 februarie, de la ora 22:10, pe TVR 1. 

Filmul este produs de Katharina Copony, in coproductie cu Komplizen Film (Germania) si Hi Film Productions (Romania).

Programul Short Matters! al Academiei Europene de Film cuprinde 15 titluri nominalizate la Premiul EFA in 2011, printre care si castigatorul Premiului pentru cel mai bun film de scurtmetraj: “The Wholly Family/Familia cea Sfanta”, in regia cunoscutului Terry Gilliam. Filmul reda calatoria unui baietel intre realitate si imaginatie printre cele mai ascunse cotloane si simboluri ale orasului Napoli, un loc pe care Terry Gilliam reuseste sa-l surprinda dincolo de toate contradictiile sale.
Terry Gilliam este scenarist, regizor, desenator, actor si membru al trupei de comedie Monty Python. Avand o bogata activitate cinematografica, acesta este recunoscut in special pentru filme precum: „The Imaginarium of Doctor Parnassus” (2009), „Fear and Loathing in Las Vegas” (1998), „Twelve Monkeys” (1995), „The Brothers Grimm” (2005), si nu numai.
Filmele sale au fost prezentate in cele mai mari festivaluri din lume, printre care Cannes, Venetia, Berlin, Locarno, San Sebastian etc. De asemenea, lungmetrajul sau “Brazil” a fost nominalizat la Premiile Oscar.

In programul EFA de anul acesta se regasesc si doua prezente romanesti, prin scurtmetrajele “Derby” semnat de Paul Negoescu si “Apele Tac”, regizat de Anca Miruna Lazarescu. Ambele filme au f?cut parte din competitia NexT (in 2010, respectiv 2011), cel din urma castigand Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj romanesc si Premiul publicului pentru film romanesc.

Partenerul de traditie al Festivalului NexT, prestigioasa sectiune Semaine de la Critique a Festivalului de la Cannes, va aduce la Bucuresti scurtmetraje din cea mai recenta competitie a sa, printre care si filmele castigatoare: “Blue” (r. Stephan Kang, Grand Prix Canal+) si “Alexis Ivanovitch vous etes mon heros” (r. Guillaume Gouix, Mentiunea Speciala).

Acestea sunt doar doua programe puternice cu care NexT asteapta spectatorii anul acesta la Cinema Scala si Cinema Studio, la care se vor adauga si ale proiectii cu filme traznite, prietenoase, copilaroase, fantastice si nu numai.

Festivalul International de Film NexT se desfasoara si in 2012 sub Inaltul Patronaj al Altetei Sale Regale Principesa Margareta a Romaniei. Activitatile Societatii Culturale NexT se incadreaza in “Viziunea pe 30 de ani pentru Romania” a Casei Regale.

Festivalul International de Film NexT beneficiaza de sprijinul Centrului National al Cinematografiei, al Ministerului Culturii si Patrimoniului National si al Institutului Cultural Roman.

Un eveniment organizat de Societatea Culturala NexT.
6th NexT IFF
March 28 – April 1, 2012, Bucharest
press(at)nextproject.ro
www.nextfilmfestival.ro

18:30 Secrete bine ascunse/Just Between Us/ Neka ostane medju nama de Rajko Grlic, Croatia, 2010,
1h 30 min. Cu: Miki Manolovic.

20:30 STRAINA/DIE FREMDE de Feo Aladag, Germania, 2009, 2h. Drama. Cu : Sibel Kekilli, Florian
Lukas. Premii : Premiul Parlamentului European, Lux Prize, Premiul Europa Cinemas la Berlin 2010.

Sambata 11 feb

16:30 STRAINA/DIE FREMDE de Feo Aladag, Germania, 2009, 2h. Drama. Cu : Sibel Kekilli, Florian
Lukas. Premii : Premiul Parlamentului European, Lux Prize, Premiul Europa Cinemas la Berlin 2010.

19:00 Secrete bine ascunse/Just Between Us/ Neka ostane medju nama de Rajko Grlic, Croatia, 2010,
1h 30 min. Cu: Miki Manolovic.

21:00 STRAINA/DIE FREMDE de Feo Aladag, Germania, 2009, 2h. Drama. Cu : Sibel Kekilli, Florian
Lukas. Premii : Premiul Parlamentului European, Lux Prize, Premiul Europa Cinemas la Berlin 2010.

Duminica 12 feb

15:00 STRAINA/DIE FREMDE de Feo Aladag, Germania, 2009, 2h. Drama. Cu : Sibel Kekilli, Florian
Lukas. Premii : Premiul Parlamentului European, Lux Prize, Premiul Europa Cinemas la Berlin 2010.

17:30 Secrete bine ascunse/Just Between Us/ Neka ostane medju nama de Rajko Grlic, Croatia, 2010,
1h 30 min. Cu: Miki Manolovic.

19:30 STRAINA/DIE FREMDE de Feo Aladag, Germania, 2009, 2h. Drama. Cu : Sibel Kekilli, Florian
Lukas. Premii : Premiul Parlamentului European, Lux Prize, Premiul Europa Cinemas la Berlin 2010.

Miercuri 15 feb

18:30 CRULIC – drumul spre dincolo de Anca Damian, 2011, 1h 20min. Drama. Cu: Vlad Ivanov.

20:30 CRULIC – drumul spre dincolo de Anca Damian, 2011, 1h 20min. Drama. Cu: Vlad Ivanov.

Joi 16 feb

18:00 Secrete bine ascunse/Just Between Us/ Neka ostane medju nama de Rajko Grlic, Croatia, 2010,
1h 30 min. Cu: Miki Manolovic.

20:30 STRAINA/DIE FREMDE de Feo Aladag, Germania, 2009, 2h. Drama. Cu : Sibel Kekilli, Florian
Lukas. Premii : Premiul Parlamentului European, Lux Prize, Premiul Europa Cinemas la Berlin 2010.

Irina Sarbu s-a indragostit de jazz in perioada liceului, datorita colegului sau de clasa compozitorul si pianistul Andrei Tudor, alaturi de care si-a inceput cariera muzicala. Duo-ul lor a primit un premiu de debut in 2004 la Gala Premiilor Jazz, cand a cunoscut-o pe Anca Parghel, care i-a devenit „profesoara si prietena buna”.

De-a lungul carierei sale, Irina a abordat si alte genuri muzicale, in afara jazzului si a colaborat cu artisti renumiti precum Marius Popp, Puiu Pascu, Sorin Romanescu, Sorin Terinte, Mircea Tiberian, Petrica Andrei, Arthur Balogh, Pedro Negrescu, Virgil Popescu, Alin Constantiu, Eugen Nichiteanu, Ciprian si Tudor Parghel.
In 2006 Irina Sarbu l-a cunoscut pe tambalistul Marius Mihalache, alaturi de care a inregistrat primul sau album de etno-jazz „World Symphony” (2007). Tot in 2006 Irina a absolvit facultatea de actorie.

Alex Man intra il lumea muzicii cu trupa sa de rock Polifon (Tg. Mures), insa, incepand cu anii ’90 s-a reorientat catre jazz. S-a facut remarcat alaturi de propriul trio (cu Nagy Zsolt si Hollandos Zoltan), a colaborat cu muzicieni precum Maria Raducanu, Sorin Romanescu, Eddie Neumann, Cristi Soleanu, Catalin Razvan, Ciprian si Tudor Parghel, Marius Popp, formatia Jazz Unit, etc. De-a lungul anilor, evolutia sa ca muzician s-a bucurat de o apreciere nationala si internationala. Recent a luat parte la un proiect international cu muzicieni din patru tari – Cehia, Polonia, Ungaria, Romania- ; in prezent colaboreaza frecvent cu chitaristul Sorin Romanescu in proiectul Standards On Double Six, initiat in 2010, proiect caruia i s-a alaturat si Luiza Zan.

www.irinasarbu.ro
www.alexman.ro

“Bossa Nova Mood” – Irina Sarbu & Alex Man

Vineri 10 februarie/21h00. Intrare : 15 lei.

Rezervari: 0743661782 / 0744105613 / razvan@madamepogany.ro

Madame Pogany este situat pe Str. Banu Antonache, nr. 40 – 44 (Piata Floreasca), Sector 1 / Bucuresti

http://www.facebook.com/magamepogany

http://www.madamepogany.ro

Stefan Sava
Fata dinauntru a peretelui
10 februarie – 19 martie 2011
Vernisaj: 10 februarie, ora 19:00

Pe linie kantiana, obiectul traumatic (sau ideea) nu are nimic natural sau inteligibil (sau cu sens) dincolo de nivelul aparentelor; nu este nici macar un obiect al cunoasterii, dar influenta pe care o poate avea tocmai la acest nivel obliga la o permanenta izolare si problematizare a lui, in vederea atingerii unui alt tip de cunoastere. Ceea ce scapa demersului
istoricizarii se infiltreaza in zona artei. In egala masura, practica deconstruirii istoriei si a modului in care ea este reprezentata, cu atat mai mult cu cat se leaga de experiente traumatice, devine elementul central al acestor cautari, profund marcate de tensiunea care se instaleaza intre precaritatea urmelor trecutului traumatic si modul in care aceste particule se lasa a fi descoperite la nivel artistic.

Multumiri speciale : Monica Negutescu

Stefan Sava (n. 1982, Slobozia) traieste si lucreaza la Bucuresti.

Expozitia este deschisa pana pe 19 martie si poate fi vizitata miercuri-vineri, de la ora 15 la 19, sau sambata de la 14 la 18.
Persoana de contact: Marian Ivan / 0721261242

Galeria Ivan
Grecescu 13
050598, Bucuresti
www.ivangallery.com

„Memorie si politici de memorie: instructiuni de folosire”, ca discurs al oricarui narator obisnuit cu regresiile in trecut, isi propune sa repovesteasca tuturor celor cu „tinere de minte” cum anume a gasit de cuviinta Romania post-decembrista sa-si reaminteasca istoria recenta prin cele doua canale anuntate: politic si artistic! Cu alte cuvinte, sa raspunda la cel putin doua intrebari fundamentale: ce si cum anume ne-am amintit politic despre perioada comunista? Ce si cum anume ne-am amintit artistic despre perioada comunista? Vor fi asadar explorate evocarile politice si artistice ale trecutului, ca mijloace de intemeiere post-decembrista a unor tipologii de memorie.

Marius Stan este doctor al Facultatii de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti (cu o teza despre administrarea trecutului in Republica Sarba si functionarea Tribunalului Penal International pentru Fosta Iugoslavie) si cercetator in cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, calitate in care a participat la elaborarea mai multor articole si lucrari despre istoria comunismului in Romania. A publicat studii despre sistemul penitenciar, reeducarea prin tortura si represiunea comunista in Romania si coordoneaza revista internationala History of Communism in Europe. Este co-autor al volumelor I si II ale Dictionarului ofiterilor si angajatilor civili ai Directiei Generale a Penitenciarelor. Aparatul Central: 1948 – 1989, Iasi: Polirom, 2009/ 2011.
Din 2006 este membru si purtator de cuvant al miscarii civice Militia Spirituala.
Printre domeniile sale de interes se afla proiectele educationale si de memorie: istoriacomunismului.ro;  memoryofnation.eu, transformarile sociale si politice in Europa postcomunista si justitia de tranzitie.

English

Marius Stan, lecture
Memory and Politics of Memory: A Hang Tag
Thursday, 09 February 2012, 19.00

Memory labels a wide variety of phenomena. You remember how to play GO after many years of idleness. You remember to call your parents when every of their anniversaries. You evoke the maidans where you used to play ball in your boyhood days. You retrace a flavour, a colour, a feeling… you bethink the 1989 events through the medium of certain time and praxis. Nonetheless lots of things happen – as Wittgenstein would assert – when we recollect.
When the reminiscence is acquired through some political means, it takes the shape of the so-called politics of memory. Or when the reminiscence coalesces into art becoming its object, we can ultimately state something about an art of memorialisation. All these employments are using interpretations and reinterpretations of some past symbols, whilst the memory on the whole is nothing else than a complex process wherein selection plays a decisive role. Being a trial experience par excellence, the memory could retrospect to the cast of the one who makes the selection. Notwithstanding, who is to say which elements are retainable as public memento and whichever should be blotted out or forgotten? That memory of a certain kind and shape could unintentionally arise within this “lab”, is another plausible fact. But things can be intended and unintended at a time, whilst certain “vernacular memories” of some major events could remain quite different from the official historical commemoration.
As oration of any common narrator used to facing the past, “Memory and Politics of Memory: a Hang Tag” tries to retell to the unforgetting ones how exactly the post-communist Romania has condescended to recollect its recent history in the aforementioned ways: politically and artistically! In other words, to provide answers to at least two fundamental questions: what and how exactly did we manage to politically recall in relation to the communist period? What and how exactly did we manage to artistically recall in relation to the communist period? Thus the political and artistic awakenings of the past as means to a post-communist establishment of some memorial typologies shall be explored.

Marius Stan holds a PhD in political sciences from the Faculty of Political Sciences – Bucharest University (with a thesis on the administration of the past in Serbia and the functioning of the ICTY), and currently works as a researcher within the Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile wherefrom he has published several articles and other writings on the history of communism in Romania. He has published many studies about the penitentiary system, re-education by means of torture, and the communist repression in Romania; he also coordinates the international journal History of Communism in Europe. He co-authored two volumes of the The Dictionary of the Officers and Civil Employees belonging to the General Directorate of the Penitentiaries. Central Apparatus: 1948-1989, Ia?i: Polirom, 2009/ 2011. Starting with 2006 he is a member and spokesman of the civic movement “Militia Spirituala”. Among his fields of interest should be mentioned few educational and memorial projects: istoriacomunismului.ro;memoryofnation.eu, the socio-political transformations in post-communist Europe and transitional studies.

—
PAVILION center for contemporary art & culture
proudly supported by UniCredit Tiriac Bank

Sos. Nicolae Titulescu 1 (Piata Victoriei)
Bucharest  011131 Romania
T: + 4 031 103 4131
E: pavilion@pavilionmagazine.org
www.pavilioncentre.ro

Facebook: www.facebook.com/pavilionjournal

—
PAVILION (proudly supported by UniCredit Tiriac Bank) este un centru pentru arta si cultura contemporana, un spatiu independent work-in-progress, spatiu de productie si cercetare a vizualului, a discursivului si a performativului. Este un spatiu al gandirii critice  care promoveaza o întelegere implicata socio-politic a artei si a institutiilor culturale.

PAVILION UNICREDIT (proudly supported by UniCredit Tiriac Bank) is a center for contemporary art & culture, a work-in-progress independent space, a space for the production and research in the fields of audiovisual, discursive and performative. It is a space of critical thinking, and it promotes an artistic perspective implying the social and political involvement of art and of cultural institutions.

This is a project by PAVILION – journal for politics and culture.
www.pavilionjournal.org

—
PAVILION, BUCHAREST BIENNALE and PAVILION CENTER are projects devised and founded by Razvan Ion and Eugen Radescu