Pentru ca este 8 septembrie,  o sarbatoresc pe Maria.

Pe cat de ironic ar parea, pana acum ceva timp mi se ridica parul de pe maini de la numele asta. O serie de evenimente in viata mea, din care Maria nu se sfia sa fie acolo. Si tot timpul cand mi se-ntampla ceva, Maria era de vina. Mi-am dat seama ulterior ca este grav si deloc matur  din partea mea sa uit ca vina este colaterala mereu. Bineinteles, ma certam cu Maria din cauza hormonilor.

Amuzant este ca nu ne vedeam niciodata la fata, doar stiam ca existam, una intr-o parte a lumii, alta, in cealalta. O singura data ne-am intalnit, in fata scarii tipului cu care ma intalneam la momentul respectiv. Ea urca intr-un taxi, eu ma pregateam sa-i aduc la usa bunataturi de la magazin. Mi-a luat un an sa renunt la fixismele astea. Azi ma simt vindecata si pregatita sa sarbatoresc acest nume. Trebuie sa avem cu totii la un moment dat o durere de cap. Putea fi Marcel, Ionela sau Cristina. La mine a fost Maria. Si sa stiti ca au fost si Marii faine si frumoase in viata mea. Retincenta din primele trei secunde dupa ce le cunosteam disparea tocmai pentru ca vroiam sa revin cu picioarele pe pamant, cat mai curand posibil.

Piesele Mariei Taylor m-au electrizat suficient de mult incat sa-mi doresc sa pomenesc de ea in postul acesta. Deci, incercati AICI, cu incredere! Lista ramane deschisa, promit sa revin si cu alte Marii care au facut treaba buna in viata asta.  Accept si recomandari, ca la terapie.