Intorcandu-ma de la lacuri si privind inspre sud, de departe, pe deasupra caselor si copacilor rasare turnul verde al Muzeului de arta nationala din Soseaua Kiseleff, dandu-mi satisfactia ca totusi de mine e ridicata cea mai inalta si fatoasa cladire din intreaga regiune, magulindu-ma totodata cu gandul ca nu pentru folosinta-mi proprie, ci pentru aceea a intregului neam ea a fost conceputa si realizata cu pretul atator greutati…  (Alexandru Tzigara-Samurcas)

Iata ca se implinesc deja 70 de ani de la finalizarea constructiei proiectate de arhitectul Nicolae Ghika-Budesti, in stil neoromanesc. Cladirea, conceputa dintru inceput pentru Muzeul de Etnografie si Arta Nationala, reprezinta gandirea muzeologica a fondatorului – istoricul de arta Alexandru Tzigara-Samurcas –, care a dorit sa inalte “un palat al artei pamantene”, dispus asemenea unei incinte monastice.

In 1999, etnologul Petre Popovat a reusit sa construiasca, din farame, povestea muzeului si a ctitorului sau, in monografia Muzeul de la Sosea, publicata ca supliment a revistei anuale Martor.