Alba-Iulia: https://www.facebook.com/events/359422984085931/
Arad: https://www.facebook.com/events/102260503236472/
Bacau: https://www.facebook.com/events/267353136663351/
Brasov: https://www.facebook.com/events/353334364691465/
Cluj: https://www.facebook.com/events/318417421533389/
Craova: https://www.facebook.com/events/320998614608351
Focsani: https://www.facebook.com/events/317593171610294/
Galati: https://www.facebook.com/events/163823730398453/
Iasi: https://www.facebook.com/events/309888002390146/
Oltenita: https://www.facebook.com/events/159814360800569
Oradea: https://www.facebook.com/events/247005852043232/
Pitesti: https://www.facebook.com/events/323200381052561/
Ramnicu Valcea: https://www.facebook.com/events/381867198493288/
Sibiu: https://www.facebook.com/events/211035782326834/
Slatina: https://www.facebook.com/events/247473268660035/
Timisoara: https://www.facebook.com/events/339815396050868/
Buzau: https://www.facebook.com/events/103890166402105/
Caracal: https://www.facebook.com/events/236296929789967/
Hundedoara: https://www.facebook.com/events/341150959258693/
Targu-Mures: https://www.facebook.com/events/240509612698417/

De ce nu ne place ACTA?

In primul rand modul in care a fost redactat a creat o gramada de semne de intrebare. Articolele sale au fost stabilite in secret si numeroasele cereri de publicare a continutului au fost ignorate sau refuzate. Intr-un final a fost nevoie de “leaks” pentru ca toate prevederile sa iasa la suprafata. Mai recent, pana si omul desemnat de Parlamentul European pentru a investiga tratatul si-a dat demisia in semn de protest, semnaland ca se fac presiuni enorme pentru a grabi adoptarea acestui act.

Odata adoptat, ACTA poate fi folosit ca unealta de santaj de catre guvernele / corporatiile avantajate de continutul sau. State mai mici, gen Romania, vor fi supuse unor presiuni enorme din partea SUA de exemplu, nu doar pentru a trece legi care sa puna in aplicare ACTA, ci si legat de forma si duritatea acestor legi. Cum tratatul e extrem de vag in unele precizari, poate fi considerat respectat sau nu, in functie de interesele fiecarei parti.

Chiar daca au fost eliminate o serie de prevederi extrem de controversate, continutul sau ramane presarat de articole periculoase:

1. Industria de divertisment primeste o arma extrem de ascutita. Va putea pune presiuni monetare si legale asupra ISPurilor (gen UPC, RDS in Romania) daca acestea nu accepta sa-si urmareasca toti utilizatorii si chiar sa-i pedepseasca pe cei suspectati de incalcarea drepturilor de copyright. O astfel de masura ar duce la crearea unei forme de justitie privata, institutiile de stat gen tribunalul nefiind neaparat implicate in tot acest proces. Mai mult, companiile de divertisment ar avea dreptul sa primeasca datele personale ale clientilor unui anumit ISP. Si in acest caz, nu ar fi necesara aprobarea unui judecator.

2. Compensatiile financiare primite de companiile de divertisment se vor calcula in functie de pierderile financiare generate de piratarea respectivului material. Aceasta a fost si este o forma complet eronata de a calcula suma datorata de inculpat, rezultatul fiind imposibil de determinat precis si de obicei avantajand detinatorul de copyright, acesta transformand direct numarul de bucati piratate in vanzari pierdute.

3. Se introduce ideea ca si intermediarii sunt vinovati in cazul incalcarilor de copyright. Mai exact, site-urile ce nu gazduiesc continut ilegal insa contin linkuri catre astfel de materiale vor fi si ele supuse unor sanctiuni legale ce urmeaza sa fie stabilite. Mai rau, se introduce, printr-o exprimare extrem de generala (means of widespread distribution for infringing purposes) si ideea ca anumite tehnologii de raspandire a informatiei pot fi considerate ilegale. Astfel, tehnologii gen P2P, platorme de blogging, software-ul pentru emularea DVDurilor, etc vor putea fi supuse unui tratament restrictiv.

4. Comisia ACTA, ca organism neales, ci numit, va fi responsabila pentru implementarea si interpretarea tratatului si va putea propune amendamente la acesta, dupa adoptarea sa, fara sa existe insa un mecanism prin care sa poata fi trasa la r?spundere pentru deciziile sale. Mai mult, nu sunt definite obligatiile sau garantiile necesare pentru ca acest organism sa functioneze intr-o manier? deschisa, transparenta si inclusiva, care sa permita exercitarea unui control public asupra actiunilor sale.

5. Comisia Europeana nu a realizat niciun studiu de impact cu privire strict la ACTA, ci a reutilizat studii realizate pentru Directivele privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala (I si II). Nu a fost realizat niciun studiu cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale, in special în legatura cu state terte, care adesea nu ofer? garantii referitoare la protectia vietii private, libertatii de exprimare si statul de drept, similare celor din UE.

6. ACTA poate impiedica utilizarea patrimoniului cultural al societatii, intrucat sporeste sanctiunile ?i riscurile de natura penala pentru utilizarea operelor ai caror proprietari sau detinatori de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (asa numitele opere orfane). In plus, prevederile din versiunea finala a tratatului, al caror inteles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi si risca sa fie interpretate in moduri care ar putea permite incriminarea unui numar mare de cetateni, pentru delicte triviale.

7. ACTA poate avea un efect negativ asupra inovarii. Avand in vedere faptul ca inovarea, spre exemplu dezvoltarea de software, apare adesea in “zone gri” din punct de vedere juridic, ACTA va avea efectul de a inhiba noi initiative in domeniul digital si în alte domenii industriale, potentialii inovatori temandu-se de sanc?iunile financiare si masurile penale care ar putea fi aplicate.

Pana la urma, toate aceste prevederi sunt formulate intr-un mod extrem de general si ambiguu, astfel ca implementarile de la tara la tara pot sa difere enorm. Insa odata acest act adoptat, e greu de imaginat ca nu se vor face presiuni enorme pentru ca fiecare lege asociata ACTA sa fie cat mai favorabila marilor corporatii de divertisment din SUA sau din orice alta tara mai influenta.

Preluare: Facebook

Sursa: http://www.laquadrature.net/en/node/4104/

Luni puteti viziona documentarul cehesc “Katka” iar marti, o dezbatere despre modalitatile de control ale consumului de droguri in doua tari din fostul bloc comunist, care, in anii 90, au plecat de pe pozitii similare, insa in prezent au directii diferite: Republica Ceha si Romania. 
KATKA / regia: Helena Trestikova / 2010, 90 min. / subtitrari in engleza / LU 28 noiembrie / 20h00 /// Centrul Ceh / intrarea libera

Remarcabilul documentar al Helenei Trestikova urmareste 14 ani din viata unei tinere dependente si lupta ei zadarnica cu dependenta de droguri. Regizoarea inregistreaza afundarea Katkai de-a lungul timpului intr-un cerc vicios al hotiei, prostitutiei si al degradarii fizice si psihice, un cerc vicios care este intrerupt din cand in cand de speranta incetarii consumului de droguri.

Filmul a primit recent doua premii la RIDM Montreal si premiul Czech Lion pentru cel mau bun documentar cehesc al anului 2010.

Va invitam la o conferinta publica despre modalitatile de control ale consumului de droguri in doua tari din fostul bloc comunist: Republica Ceha si Romania. Vendula Belackova (Addictology Centre, Charles University, Praga) si Valentin Simionov (RHRN, Romania) discuta despre dezincriminarea consumului de droguri si prohibitie.

Republica Ceha are un nivel de toleranta asupra drogurilor, mai ridicat decat cel al Romaniei. In Romania posesia de droguri este pedepsita de lege, insa consumul de droguri este printre cele mai scazute din Europa. Doua modele diferite, acelasi scop: protejarea populatiei fata de efectele negative ale drogurilor. Care este logica progresismului ceh? Ce plusuri si minusuri are legislatia romaneasca antidrog? Publicul este invitat sa reflecteze asupra evolutiei permanente a politicilor in incercarea de a tine pasul cu schimbarile de pe piata drogurilor.

In cadrul conferintei se va discuta despre:
- scurt istoric al consumului de droguri in Cehia si Romania
- drogurile in perioada comunista
- intre toleranta si represiune
- dependenta de droguri: delict sau boala?
- cine sunt cei pedepsiti pana la urma?

Evenimentul este organizat de Centrul Ceh impreuna cu Romanian Harm Reduction Network.

Discutii in limba engleza.

trailer aici  /// FB event aici

Centrul Ceh este pe Facebook, Twitter si pe Youtube

Pentru mai multe detalii, intrati pe www.czech-it.ro

Cu un concept inedit, productia PROMS iese din tiparele cunoscute. Concertul prezinta reinterpretari ale unor piese celebre in stil fusion jazz-clasic. In repertoriu se regasesc piese precum “Route 66”, “Eleanor Rigby”, “Perfect Day”, “Pour una Cabeza”, “Don’t Get Around Much Anymore”, “Need Your Love So Bad” “One Note Samba”, “Jamaica Farewell” si multe altele. Trecerea de la tango la blues si de la jazz la pop se realizeaza cu naturalete, virtuozitate si talent pe acordurile imbinate ale instrumentelor de jazz si clasic.

In opinia lui Luigi Gageos, producatorul PROMS Jazz & Classic: “Cel mai greu in acest proiect a fost sa reusim imbinarea a doua mentalitati diferite, evolutia muzicienilor de clasic fiind caracterizata prin precizie si rigurozitate, iar a celor de jazz de libertate si improvizatie, dar rezultatul este cu siguranta un fusion spectaculos. Trebuie sa fii intre spectatori o singura data pentru a te indragosti iremediabil de acest concept.”

Fiecare dintre membrii Orchestrei PROMS Jazz & Classic este o prezenta cunoscuta a scenelor internationale, evoluand fie ca solist de jazz, de clasic sau in orchestre de prestigiu. Liderul artistic al PROMS – Jazz & Classic este pianistul britanic de jazz Wayne Brown.

In 2011 au avut loc 15 concerte in 5 tari: Moldova, Romania, Germania, Franta si Italia, in spatii diverse, outdoor si indoor, spre bucuria publicului consumator, intre acestea numarandu-se sali de concerte, piete celebre, cafenele, palatul de cultura, teatru, sali de congres, galerii de arta.

Fiecare spatiu s-a dovedit neincapator pentru un public cucerit de interpretarile surprinzatoare, care a aplaudat prelung fiecare piesa, fiecare solo de jazz sau de clasic. Intre artistii europeni de pe scena si audienta s-a dezvoltat o comunicare intr-un crescendo emotionant, astfel incat la final publicul aplauda in picioare, cerand cu insistenta revenirea artistilor pe scena. Atmosfera, muzica de calitate, public entuziast – acestea sunt caracteristicile unui concert marca PROMS Jazz & Classic.

Ultima reprezentantie a turneului EUROPAfest Tour 2011 avut loc la Heidelberg, oras aflat pe lista Patrimoniului Mondial sub egida UNESCO, binecunoscut in lumea intreaga ca centru universitar, gazduind cea mai veche universitate din Germania, prin varietatea programelor culturale pe care le ofera de-a lungul intregului an, dar si prin impresionanta lista de personalitati culturale si stiintifice pe care le-a dat (Carl Bosch, Max Weber, Helmut Kohl, Gustav Kirchhof, laureati ai Premiului Nobel ). Concertul a avut loc in celebra Sala de Bal a Kongresshaus Stadthalle Heidelberg.

jmEvents, brand recunoscut international in organizare de evenimente si concerte, anunta incheierea concertelor EUROPAfest Tour 2011. Concertele PROMS Jazz & Classic au fost realizate cu suportul Programului Cultura al Uniunii Europene.

Evenimentul vine ca un raspuns la problema generala a numarului scazut de femei in industria IT in Romania si se adreseaza in special studentelor din primii ani de facultate si elevelor de liceu. Scopul este dezvoltarea unei baze solide pe care participantele sa isi construiasca apoi cariera si care sa le asigure internship-uri, slujbe de succes sau rezultate deosebite la concursurile de programare.

Girls Programming Camp este o tabara de sase zile, incarcata cu prezentari, cursuri, discutii deschise, exercitii, dar si multa distractie. Cursurile vor fi sustinute de olimpici medaliati la Olimpiadele internationale de informatica, cu numeroase stagii de practica in companiile de prestigiu la activ.

Participarea in cadrul evenimentului este gratuita, Facebook dorind astfel sa ofere sansa tinerelor sa se dezvolte in directia IT-ului si programarii. Pentru a fi selectate, studentele si elevele interesate trebuie sa treaca de o proba de calificare organizata pe http://infoarena.ro. Detaliile vor fi anuntate in zilele urmatoare pe blogul infoarena: http://infoarena.ro/blog.

”Girls Programming Camp este cel mai bun eveniment din Romania la care tinerele fete pasionate de programare pot invata algoritmi si pot deveni parte din comunitatea programatorilor. Urmarim sa le starnim interesul pentru competitiile de performanta, care presupun o implicare activa neintrerupta si un proces de invatare continuu. In plus, obtinerea unor cunostinte solide de algoritmi le garanteaza ca vor trece cu usurinta interviurile de angajare la cele mai prestigioase companii de IT. Evenimentul se intampla in premiera in Romania si se bucura de tot sprijinul programului Women in Engineering de la Facebook.” declara Cristina Petrovici, Project Manager Girls Programming Camp.

Infoarena.ro este comunitatea olimpicilor la informatica din Romania, cu o istorie de sapte ani si peste 15.000 de membri. Mii de elevi si studenti se antreneaza zilnic pe infoarena pentru competitii de informatica. Comunitatea organizeaza concursuri de informatica, scrie materiale educationale si face schimb de experienta. Echipa din spatele site-ului este formata din 25 de membri cu o experienta impresionanta in domeniu. Impreuna aduna peste 49 de medalii la competitiile internationale de informatica, peste 40 de stagii la Facebook, Google, Microsoft, Amazon, Adobe ?i 5 publicatii stiintifice.

Atat de simpla este informatia. Un subiect greu de evitat tocmai pentru ca el o sa se regaseasca in toate feed-urile de stiri, rasfoite pe i-phone-uri in metrou, sau pe cate un i-pad ce sta langa apa plata cu lamaie servita intr-un club bucurestean. Steve Jobs nu mai este de ceva timp un simplu subiect. El e prezent aproape in fiecare moment al zilei. Noi, poate mai mult decat alti europeni, putem constata asta, ignorand departarea geografica de Statele Unite ale Americii. Nu degeaba Romania se afla in 2011 pe locul 3 in Europa la cresterea vanzarilor de electronice si IT. Am trecut de ceva timp de etapa aia in care fiecare roman detine doua telefoane. Intram puternic in perioada in care fiecare roman va avea doua telefoane din care unul este un smartphone.

Daca mai si luam in calcul ca Romania se afla pe locul doi, intrecuta doar de Coreea de Sud, in topul vitezei de acces la internet, (clasament in care Germania se afla abia pe locul 22, iar Statele Unite ale Americii pe locul 26, conform unui material publicat de NYTimes), atunci putem spune ca Steve Jobs abia se naste aici in estul Europei. Utilizarea masiva a telefoanelor inteligente creste utilizarea serviciilor online care sunt accesate de pe telefonul mobil, creste utilizarea divertismentului, a jocului si chiar a comunicarii intre branduri si consumatori. O tehnologie pe care romanii o imbratiseaza cu drag, culmea, in tara in care impozitele inca se achita la “tanti de la ghiseu” si nu online. Chiar asa, prin contradictiile care stapanesc aceasta tara cu niste romani vesnic “conservatori”, chiar si asa, suntem totusi departe.

Pe plan mondial poate tocmai aceasta evolutie rapida ne face sa uitam.. detaliile. Altfel cum am putea explica lipsa de optiuni ce a dus la aceasta pierdere?

“Apple a pierdut un vizionar, un geniu, iar planeta a pierdut un om impresionant. Cei care am avut norocul sa lucram cu Jobs am pierdut un prieten drag si un mentor. Steve Jobs lasa in urma o companie pe care doar el o putea crea si spiritul lui va ramane pentru totdeauna creatorul ei”, apare scris in comunicatul oficial Apple.

In acest caz, poate ca e naturala si normala lansarea unui IPhone4s decat a unui nou produs care sa “revolutioneze” iar felul in care comunicam si utilizam ceea ce era inainte ca Steve Jobs sa se puna pe treaba, doar un telefon. Puteti sta linistiti, la puterea de munca si ambitia pe care acest om a avut-o, e doar o chestiune de timp pana cand un alt produs va provoca iara o mica.. revolutie.

In final, pentru o mai buna evaluare a pierderii suferite, recomand spre vizionare documentarul “Steve Jobs – A Portrait” realizat de Bloomberg: http://documentary.net/steve-jobs-a-portrait/

“Stralucirea lui Steve, pasiunea si energia sa au reprezentat sursa a nenumarate inovatii care imbogatesc si imbunatatesc vietile noastre. Lumea este incomensurabil mai buna datorita lui Steve”. Apple

Why Documentary Guide?
Documentary is the most influential form of content and can have sustaining visual and emotional impact on each of us. It can drive within us a need to make a difference, to become aware and to call for common understanding of social, political, environmental and every other type of global issues that we as humanity face today. Our urge to create documentaryguide.com came from these fundamental beliefs.

Documentary Guide is conceived to bring to its audience the widest collection of documentary films from around the World Wide Web. It is one of the few CURATED search engines on the Internet. We have researched and indexed thousands of films, hundreds of sites and numerous databases from around the globe. We have organized them, tagged them and curated them for education and awareness. This platform is made for film makers, researchers, filmgoers, students, educators and all individuals who strive to learn more, know more and do more.

With tens of thousands of films, festivals and schools indexed for your research and education purpose, this is the largest database on the Internet by far.

We are non-commercial in nature and we are here to enable education for our audiences about changes we face as humanity. We believe we are using the visual medium as the core method since it appeals to every gender, race, and individual, irrespective of age or education.

Hope you find this site useful for your students. Share it freely with your network of influencers so more individuals can benefit from it:http://www.documentaryguide.com

The Documentary Guide Team

Peace. Harmony. Oneness.

{tell us how to improve it: contact@documentaryguide.com }

Cu doar un search pe “Romania” iata un documentar din cele multe gasite cu ajutorul Documentary Guide:

Aceasta carte este rezultatul unor cercetari muzeografice desfasurate de autori cu mare vocatie, pentru cunoasterea tezaurului cultural traditional. Experienta dobandita in organizarea expozitiilor si a depozitelor de arta, documentarea sistematica si cunoasterea directa a satelor si a mesterilor populari au permis aceasta sinteza.

Costumul popular traditional prezentat in carte este cel pe care il cunoastem de peste doua secole, purtat indeobste la sarbatori si ocazii festive si influentat doar in mica masura de tendintele modernitatii. Din orice perspectiva „citim” costumul traditional, nu poate sa ne scape legatura sa cu sursele primare de viata si ocupatiile ancestrale: agricultura, cresterea animalelor, schimburile comerciale, precum si cu diferitele meserii practicate de-a lungul timpului de locuitorii meleagurilor romanesti.

Tipologic vorbind, costumul traditional prezinta – prin forma, modele, tehnici si ornamentatie – toate elementele reprezentative pentru diferitele etnii care traiesc in Romania. Lucrarea prezinta costumul traditional prin ansambluri care apartin muzeelor sau unor uniuni etnice, cele mai multe piese provenind din colectii vechi, existente la inceputul secolului al XX-lea.

dr. Ioan Opris

Recunosc ca nu am inteles din prima, intentia de a organiza o conferinta de presa pentru a explica ceea ce pare sa fie planurile de viitor ale unei “traducatoare”, dar mi-am spus ca poate nici in anii ’80 nu as fi inteles pe cineva dispus sa treaca Dunarea inot fara sa aiba o minima idee despre ce il asteapta dincolo, asa ca m-am prezentat la ora si locul anuntat. Au trecut pana la urma 21 de ani de libertate, putem spune ca libertatea nu mai reprezinta principalul motiv pentru a pleaca din tara. Cred ca fara exceptie, sunt romani astazi care au un intreg clasament nescris de motive bune pentru a pleca de aici, Irina Margareta Nistor s-a hotarat sa spuna lucrurilor pe nume, era deci un eveniment de neratat.

Am fost nitzel surprins sa vad ca pana si baietii de la parcarea de la Rams Center stiau ca niste jurnalisti or sa vina la conferinta de presa prin care Irina isi anunta plecarea din tara. Ba chiar am avut si loc de parcare rezervat, chiar la intrare. Am incercat sa nu-mi arat surprinderea cand am constatat ca in fata camerelor tv se aflau in asteptare 5 scaune in loc de unul singur, dar m-am gandit ca poate nu pleaca singura. Poate sunt neamuri care vor deja sa descrie cu anticipatie demna de “coltu’ blocului”, durerea pe care peisajul socio-politic romanesc il va provoca in familia lor prin aceasta iminenta despartire.

M-am asezat pe jos asteptand. Cam asta ar fi momentul cand cineva iti da pe la conferintele de presa obisnuite dosarul cu toate aspectele ce urmeaza a fi prezentate. Nu m-a surprins lipsa acestui dosar. Ce ar fi putut scrie in el? Ca doamna in cauza a absolvit Universitatea Bucuresti; ca stie engleza si franceza; ca “respira” film? Toate sunt valabile aici, cat de practice vor mai fi ele pentru Irina Margareta Nistor la .. sa zicem, Paris sau la Hollywood? Toata lumea stie acolo franceza sau engleza, iar experienta cinematografica a doamnei nu i-ar fi suficient pentru a spera macar la cateva procente din respectul cu care este privita si mai ales, ascultata, aici. Dar este oare respectul suficient pentru a ramane in tara? Se mai simte cineva respectat?

Usa se deschide si apar pe langa asteptata Irina, alti doi domni si doua doamne. Una dintre ele ramane in spatele colegilor asezati deja pe scaune si face un numar de .. pantomima. Jurnalistii privesc tamp, aia cu camera se folosesc pentru asta de obiectiv. Ei macar focalizeaza. Incearca tu reporter radio sa ilustrezi un reportaj radio cu un numar de pantomima, ia vezi poti?!

Dupa ce Oana Lacramioara Berbec isi termina numarul este prezentata Irina Margareta Nistor, presedinta concursurilor Quark (!). “Ce, doar nu ati crezut cu adevarat ca o sa plec? Va multumesc oricum pentru atentia aratata persoanei mele si trebuie sa recunosc ca ma simt chiar stanjenita de numarul important de jurnalisti interesati de soarta mea. V-am invitat insa pentru a va prezenta o initiativa, un proiect, un concurs de cultura generala absolut nou pentru Romania.”

Cum se spune.. “ne-a tradus”. Cand am realizat ca Irina Margareta Nistor va manca totusi “pensie de Romania”, am avut un moment de nebunie in care as fi vrut sa-mi iau reportofonul si sa plec, din camera, din cladire, din Pantelimon (unde se afla Rams), din Bucuresti (unde m-am nascut), din Romania asta (in care traiesc).

Am ramas insa… Am aflat astfel ca undeva in septembrie, oamenii astia vor organiza un fel de “Bac” la cultura generala. Marele premiu? Un apartament nou noutz de aprx. 80.000 de euro. Pentru a castiga, pe langa raspunsuri corecte la subiecte din cinema, muzica, istoria artei, stiinta, mai trebuie sa achitati si o taxa de inscriere cuprinsa intre 600 si 1400 de lei, in functie de grupa de participanti la care va inscrieti. Maximum de suma pentru grupa cu mai putini participanti si invers. Oamenii inca nu stiu unde va avea loc acest concurs pentru ca nu au fost interesati sa o organizeze cu vreo televiziune. Se gandesc ca cele 3 ore de “examen” sa se tina intr-o scoala, iar in functie de numarul de participanti, vor pune la bataie mai multe apartamente. Iar legatura cu “plecarea din tara” vine din faptul ca acest concurs se va desfasura si in tarile de pe langa Romania. Concursul ar fi dedicat “celor care citesc o carte in metrou” dupa cum spunea “creierul” concursului, scenaristul Relu Voicu, “pentru ca ei au bani pentru inscriere si ar putea spera sa raspunda corect la acest concurs”.

Intr-o tara in care una dintre cele mai longevive emisiuni tv este Teleenciclopedia, imi pare corect sa pornesti o astfel de competitie. Nu mai conteaza cifrele de audienta pe respectivul program tv, pana la urma, ca se uita sau nu, toata Romania plateste pentru Teleenciclopedia. Asa ca poti spera sa strangi 500 de candidati pentru apartamentul tau, care platind taxa de inscriere de 600 de lei, ajung astfel sa-ti cumpere ceea ce ai construit ieri dar nu mai poti sa vinzi azi. Nu trebuie decat sa cunosti suficienta cultura generala, sa citesti o carte in metrou ca un adevarat intelectual si sa fi suficient de inteligent ca sa dai niste bani visand sa ajungi un slamdog millionaire al Romaniei. Sanse avem. O sa razbim. Vom castiga

Iar daca in Romania ar mai fi ceva de castigat, de ce ar pleca Irina Margareta Nistor din tara?

Agentia de presa RADOR: “In perioada 9 -12 iunie se desfasoara a doua editie a “Bucharest Classic Car Show” – la World Trade Plaza. Salonul va reuni aproape toate cluburile auto de epoca din tara, peste 50 de masini de epoca in stare de functionare din Romania.”

Pe scurt, in Romania, totul se pune in stare de functionare cu un mic branci. Masina “dintr-o alta epoca” surprinsa in traficul contemporan spre “Bucharest Classic Car Show”. (foto: Alternativ.ro)

Definit ca eveniment – concert, PROMS – Jazz & Classic prezinta un concept muzical nou, un melanj inedit intre artisti de jazz si muzica clasica, ce interpreteaza impreuna piese fusion jazz-classic pe teme cunoscute din repertoriul international de jazz, pop, blues, clasic, sau muzica de film.

Purtand amprenta originalitatii, a expresiei creative si a inventivitatii, evenimentul a capatat amploare cu rapiditate, desfasurandu-se in perioada decembrie 2010 – mai 2012 in 5 tari: Franta, Germania, Italia, Moldova si Romania. Cu spectacole pline de culoare si diversitate, evolutii live dintre cele mai interesante si energice, conceptul PROMS a fost primit cu bratele deschise de catre publicului european de pretudindeni, pasionat al muzicii, indiferent de varsta, educatie sau preferinte muzicale.

Pe 19 mai, turneul PROMS a fost la Balti, al doilea oras din Rep. Moldova, unde concertul s-a tinut intr-o atmosfera primitoare la Palatul National de Cultura. Chisinaul a fost urmatorul punct de oprire. Pe 21 mai, primul concert outdoor din Moldova, marca PROMS – Jazz & Classic, a umplut Pta. Catedralei Nasterii Domnului cu un numar impresionant de iubitori de muzica buna. De-a lungul dupa-amiezii scena in deplina amplasare a atras privirile curioase ale trecatorilor, pentru ca la orele 20:00, spatiul, asemeni unui amfiteatru roman, sa fie impanzit de cca. 900 persoane. Piesele ce au pictat asfintitul unei seri magice de mai sunt reinterpretari ale unor melodii deja consacrate cu aranjamente special create pentru PROMS. Printre acestea s-au numarat: “One Note Samba” – Antonio Carlos Jobim, “Eleanor Rigby” – Beatles, “Don’t Get Around Much Anymore” – Duke Ellington, “As it is “ – Pat Metheny, “New York State of Mind” – Billy Joel, “Jamaica Farewell” – Harry Belafonte, dar si multe alte momente surprinzatoare.

Evenimentul ce a primit de-a lungul anilor apreciere internationala a avut ca invitati ambasadori, ministri si figuri marcante ale vietii publice. Indiferent de locul de unde au asistat la concert, indiferent de varsta sau nationalitate, spectatorii s-au bucurat de spectacolul ce s-a desfasurat pe o nota aparte datorita jocului de lumini pregatit de catre organizatori. Publicul a cerut biss aplaudand in picioare la finalul concertului interpretarile extraordinare la care tocmai a asistat.

Grupul PROMS include muzicieni de top de jazz si clasic, din diferite tari, laureati a prestigioase festivaluri internationale, care dau consistenta, autenticitate si savoare fiecarui eveniment, reuniti sub conducerea artistica a binecunoscutului pianist britanic Wayne Brown. In turneul 2008/2009 au avut loc peste 25 concerte in 7 tari: Franta, Austria, Italia, Ungaria, Bulgaria, Grecia si Romania, in fata unui public intodeauna entuziast, ce a incalzit atmosfera imbracand cu ropote de aplauze si bis-uri la scena deschisa evolutia muzicienilor.

Informatii suplimentare si fotografii:

office@jmevents.ro | www.jmevents.ro